În urmă cu două decenii lua fiinţă Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România, afiliată, din 1998, la Union Mondiale des Ecrivains Médecins. Despre trecutul Societăţii scrie dl prof. dr. C. D. Zeletin, preşedintele SMSPR. Viitorul promite, prin Cenaclul tinerilor medici scriitori. (...)

   O conferinţă de presă cu această temă s-a desfăşurat la 9 noiembrie a.c., în Capitală, la ea fiind invitaţi: dnele prof. dr. Monica Dragomir, şefa Secţiei de Oncologie pediatrică a Institutului Oncologic „Prof. dr. Trestioreanu“ Bucureşti, dr. Anca Coliţă, de la Spitalul Clinic Fundeni, şi Olga-Rodica Cridland,  preşedinta Asociaţiei P.A.V.E.L., precum şi tineri care au supravieţuit cancerului. Evenimentul face parte dintr-o campanie care urmăreşte creşterea nivelului de receptare şi cunoaştere de către părinţi, medicii pediatri şi alţi specialişti din domeniul îngrijirii sănătăţii, a semnelor şi simptomelor cancerului la copii, în vederea unei diagnosticări cât mai rapide a acestuia. (...)

    În ultimii 20 ani au fost tot mai numeroase publicaţiile legate de consecinţele tulburărilor de somn la copii. Somnul este o necesitate fiziologică majoră, la fel de importantă precum respiraţia şi alimentaţia. Aproximativ 25% din copii prezintă de-a lungul copilăriei o tulburare de somn, de la dificultăţi de adormire şi treziri nocturne până la probleme mult mai serioase, precum apneea obstructivă în somn. Deşi multe din acestea sunt trecătoare şi autolimitate, percepţia că ei le „vor depăşi“ a fost infirmată de numeroase studii care au documentat atât recurenţa, cât şi peristenţa acestor problemelor de somn în copilărie. (...)

   Pilula contraceptive orală, metodă comodă şi sigură de control al naşterilor, utilizează o combinaţie hormonală estro-progestativă care administrată oral, zilnic, inhibă fertilitatea feminină. A fost utilizată pentru prima dată în Statele Unite în 1960, devenind o metodă de contracepţie foarte uzuală. Gradul de utilizare a pilulelor contraceptive variază în funcţie de ţară, vârstă, educaţie, status marital; în timp ce un sfert din femeile din Marea Britanie, cu vârste între 16 şi 49 ani, folosesc pilula curent (combinată, exclusiv progesteronică sau minipilula), în Japonia, doar 1% din femei o utilizează. (...)

   „Ministerul Sănătăţii se va implica, în continuare, în dezvoltarea sistemului integrat de urgenţă“, a declarat, recent, la Tg. Mureş ministrul sănătăţii Cseke Attila, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la înfiinţarea SMURD. Ministerul Sănătăţii va începe procedura de licitaţie pentru încheierea unui contract-cadru, pe patru ani, prin care vor fi achiziţionate de la 700 până la 1.200 de autospeciale, de diferite tipuri. Autovehiculele vor fi repartizate atât serviciilor de Ambulanţă, cât şi unităţilor SMURD de pe întreg teritoriul ţării şi vor înlocui maşinile cu înalt grad de uzură. Mai mult: se va dezvolta şi baza aeriană medicală, prin achiziţionarea unor elicoptere echipate corespunzător.

    Un colectiv alcătuit din medicii Bogdan Alexandru, Mădălina Dobrescu, Dragoş Grădinaru, Valeria Vlăsceanu şi asistenţii Cristina Zamfirescu, Florentina Dinu şi Petruţa Enescu a asistat, în cadrul Maternităţii CMU „Regina Maria“, la naşterea celui de-al o mielea nou-născut, care a avut loc la 24 august a.c. Activitatea maternităţii a început acum doi ani. Este un loc unde mămicile vin cu încredere, având asigurate toate condiţiile necesare: confort, siguranţă, o echipă medicală competitivă. „Maternitatea este o dovadă vie a modului cum poţi face din orice eveniment medical unul de succes. Au fost doi ani în care am realizat în maternitatea noastră intervenţii complexe, reuşind să construim, în acelaşi timp, o echipă unită, pregătită să facă fericite şi alte familii din România“, a declarat dl Cristian Popescu, director al spitalelor CMU.

Mai aparte decât alte întâlniri între mass-media, medici şi organizatori, conferinţa de presă de joi, 29 iulie 2010, i-a implicat pe jurnalişti într-un „joc“ interesant. Iniţiativa ludică (dacă răspundeai la întrebările puse obţineai nişte cartonaşe) te făcea să descoperi potenţialii factori de risc de boală cardiovasculară (BCV). Având în vedere că BCV reprezintă principala cauză de deces din lume, nici România nu stă prea bine la acest capitol statistic – la fiecare patru minute se înregistrează un deces (conform Heart Disease and Stroke Statistics, 2010 Update). (...)

 

   Societatea Română de PsihoNeuroEndocrinologie (RPNES) a aniversat 20 de ani de existenţă cu ocazia celui de-al XVI-lea Simpozion Naţional RPNES, organizat, la Poiana Braşov, cu sprijinul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti, al Universităţii „Transilvania“ din Braşov şi al

Printre cărţi cu vârstă apreciabilă intrate de-acum în istorie, a putut fi depistată recent o carte masivă de aproape 400 de pagini, apărută la Editura Aesculap din Bucureşti, intitulată ANUARUL MEDICAL AL ROMĂNIEI. 1938. Prima publicaţie de acest fel care a văzut lumina tiparului pe plaiurile mioritice. După cum se precizează în „Cuvânt înainte“, „Editorii şi întocmitorii acestui Anuar au credinţa pe care o socotim îndreptăţită că au împlinit un gol de mult simţit în publicistică de specialitate. Într-adevăr, legăturile dintre marele public de o parte şi lumea medicală de alta, apoi dintre acestea din urmă şi casele furnizoare, precum şi farmaciile care se pun în slujba sănătăţii publice s-au arătat anevoioase. Anuarul Medical îşi are tocmai această menire: aceea de a înlesni aceste legături şi, fireşte, a le întări totodată. Deocamdată ne îngăduim să ne mărturisim credinţa că pe acest tărâm… am pus o piatră de temelie“. (...)

Repede timpul trece, şi C. D. ZELETIN – mereu acelaşi. Luminos, îndatoritor, fără stridenţe… Şi cu un aer atemporal, de parcă ar coborî spre realitatea zilei dintr-un alt capăt, învestit cu o misiune înaltă. Însăşi viaţa personală i se confundă cu scrisul… S-a născut cu cartea în mână – spune George Bălăiţă. Şi este, într-adevăr, un borgesian până în vârful unghiilor. (...)
 

    Deşi primele premii Nobel au fost decernate începând cu anul  1901, în 2009 s-a acordat abia premiul pentru Medicină (denumit oficial pentru Fiziologie sau Medicină) cu numărul 100. Un decalaj de 9 ani, deoarece în perioada celor două razboaie mondiale nu s-au atribuit 7 premii (1915–1918, 1940–1942), iar în  alţi 2 ani (1921 şi 1925) laureaţii au lipsit, probabil deoarece la Stockholm s-a considerat că nu au existat candidaţi demni de suprema consacrare în cercetarea biomedicală. Premiile pentru Fizică şi Chimie au rămas neatribuite în 7 şi în, respectiv, 8 ani, astfel încât Medicina a ajuns ultima dintre premiile  ştiinţifice la numărul 100. Să mai observăm, ceea ce era de aşteptat, că premiul Nobel pentru Pace a fost amânat de 19 ori, aflându-se pe primul loc şi în ceea ce priveşte numărul de laureaţi cu merite discutabile în atenuarea conflictelor de pe Terra. Deşi amânat doar de 7 ori, premiul Nobel care a declanşat cele mai multe contestaţii şi dispute este cel pentru Literatură. În fine, al şaselea premiu Nobel, pentru Ştiinţe Economice, s-a acordat fără întrerupere, începând din anul 1969. Anul 1972 a fost ultimul în care nu s-a acordat un premiu Nobel, cel pentru Pace.

   Primit recent la redacţie, nr. 1/februarie 2010 al revistei VIAŢA STOMATOLOGICĂ anunţă, încă de pe copertă, că AMSPPR (Asociaţia Medicilor Stomatologi cu Practică Privată din România), al cărei organ este – a împlinit două decenii de existenţă. Eveniment căruia îi este dedicat editorialul „AMSPPR pentru colegi“, semnat de vicepreşedintele Asociaţiei, dr. Marton G. Panţel. „Au trecut, iată, 20 de ani de activitate în folosul medicilor stomatologi – scrie dsa – A început frumos din visul unor colegi care, după exemplul lumii occidentale, şi-au dorit o organizaţie care să le apere interesele“. (...)

 

   Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ofiţeri de Rezervă „Gen. dr. Carol Davila“ (AMFOR) a sărbătorit recent două decenii de la înfiinţare (1990–2010) într-un cadru festiv – un „simpozion aniversar“ desfăşurat în Sala Cinema a Palatului Cercului Naţional Militar. Dincolo de semnificaţia festivă a Simpozionului, organizatorii – gen. maior dr. Mircea Diaconescu, preşedinte de onoare AMFOR, şi gen. maior dr. Ion Drăguşin, preşedinte activ al AMFOR, au urmărit să rememoreze „aspecte din istoria medico-militară a şcolii ctitorite de personalitatea marelui om - gen. dr. Carol Davila, patriot, profesionist, om de cultură şi umanist, iar pe de altă parte, să aducă un suflu înnoitor benefic tuturor, spre a menţine trează ideea demnităţii corpului medico-militar“ (fragment din preambulul invitaţiei). (...)

   Unui înger, dintre aceia care aduc veşti muritorilor că timpului (acela care, imobil fiind, pare să treacă doar pentru cei în trecere aflaţi) i s-a făcut dor de rotundul ca uimire din ochii de copil sau de coapsă „de alăută florentină“ ca un fruct pârguit sub roşul soarelui în noaptea privirii, jinduind de dulcele cules, şi a sunat din goarna lui bătută în stele căzătoare vestind că la Muzeul Naţional din dealul Cotrocenilor îşi dau întâlnire, venite din toate ţările româneşti – Moldova, Transilvania, Oltenia din ţara lui Manole ziditorul legendar, din ţara lui Caragiale, bref, din toată România, optzeci de „armonii“ care se legitimează cu firescul adevăratei nobleţi – Nicolae Tonitza. (...)